Programul Erasmus, in care aproape 3 milioane de studenti au beneficiat de o perioada de studiu in alta tara, implineste anul acesta 25 de ani de la lansare, informeaza Comisia Europeana.

Numai in anul universitar 2011-2012, peste 250.000 de studenti vor beneficia de pe urma programului Erasmus.

Conform CE, cele mai populare destinatii pentru studentii sunt preconizate a fi Spania, Franta, Regatul Unit, Germania si Italia, in timp ce tarile care trimit cei mai multi studenti in strainatate sunt preconizate a fi Spania, Franta, Germania, Italia si Polonia.

Pentru perioada 2007-2013, UE a alocat aproximativ 3 miliarde euro pentru acest program destinat studentilor.

„Impactul Erasmus a fost enorm, nu numai pentru fiecare student in parte, ci si pentru economia europeana in ansamblu. Prin sprijinul sau pentru competente si pentru un sistem de invatamant superior modern, cu legaturi mai stranse intre lumea academica si angajatori, Erasmus ne ajuta sa combatem neconcordanta de competente. De asemenea, programul le ofera tinerilor increderea si capacitatea de a lucra in alte tari, unde s-ar putea gasi locurile de munca potrivite pentru ei, in loc sa fie prinsi in capcana unei neconformitati geografice,” a declarat presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

O perioada de studii Erasmus dureaza intre 3 si 12 luni si constituie o parte integranta a studiilor la universitatea sau la institutia de invatamant superior la care este inscris studentul.

Trebuie sa se acorde recunoasterea academica deplina a perioadei de studii absolvite in strainatate, in conformitate cu prevederile „contractului de studii” semnat de student, institutia de origine si institutia gazda. Contractul de studii trebuie completat inaintea inceperii perioadei de studiu. Acesta precizeaza modulele pe care le va studia studentul. La finalul perioadei de studii in strainatate, institutia gazda furnizeaza studentului Erasmus si institutiei de origine a acestuia un raport in care se inregistreaza rezultatele obtinute in programul aprobat de studii in strainatate.

Grantul Erasmus mediu lunar in anul academic 2009-10 a fost de 254 euro. Cererea depaseste semnificativ disponibilitatea granturilor in majoritatea tarilor.

Granturile se aloca studentilor dupa ce trec printr-un proces de selectie in institutia de invatamant superior de origine si dupa acceptarea lor de catre institutia sau intreprinderea gazda (pentru stagii). Institutia care gazduieste studenti nu trebuie sa le solicite nicio taxa de scolarizare, ceea ce reprezinta un principiu fundamental pentru Erasmus.

Valoarea grantului variaza de la o tara la alta si nu este destinata sa acopere toate cheltuielile studentului. De altfel, aceasta este destinata sa compenseze o parte a diferentei de cost generate de viata intr-o alta tara.

Romania nu a respectat normele europene in materie de achizitii publice la incheierea unui contract atribuit de Primaria sectorului 3 a Municipiului Bucuresti, informeaza un comunicat de presa al Executivului European. Astfel, forul European a solicitat statului roman sa respectele normele UE in materie de achizitii publice.

Contractul, in valoare de aproximativ 110 milioane euro, a fost atribuit sub forma unui acord-cadru cu o durata de patru ani, fara ca Primaria sectorului 3 sa acorde candidatilor un termen suficient pentru pregatirea ofertelor. Mai mult, CE subliniaza ca autoritatea locala a modificat in cursul procedurii anumite elemente obligatorii din anuntul de participare, printre care criteriile de selectie, fara a proceda la publicarea modificarilor in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), acestea fiind comunicate numai la nivel national.

De asemenea, Comisia estimeaza ca primaria nu a putut efectua o evaluare obiectiva a ofertelor, acordul-cadru fiind atribuit unui candidat a carui oferta continea numeroase nereguli in ceea ce priveste preturile si termenele propuse. In opinia Comisiei, explicatiile suplimentare furnizate de ofertantul care a castigat contractul nu au permis clarificarea neregulilor mentionate.

“Din aceste motive, Comisia considera ca Romania a incalcat normele europene in materie de achizitii publice. Solicitarea adresata Romaniei de catre Comisie ia forma unui aviz motivat – a doua faza in cadrul procedurii UE in constatarea neindeplinirii obligatiilor. In cazul in care Romania nu ia masurile necesare pentru a se conforma normelor UE aplicabile in materie de achizitii publice in termen de doua luni, Comisia va putea sesiza Curtea de Justitie a Uniunii Europene”, se arata in documentul CE.

Autoritatile implicate in gestionarea fondurilor europene vor fi obligate sa proceseze cererile de rambursare de la beneficiarii proiectelor in termen de maximum 45 de zile lucratoare de la data primirii acestor cereri, potrivit unor modificari ale legislatiei privind fondurile europene, aprobate de Guvern la finalul anului 2011.

Aceste noi reglementari au fost aprobate in sedinta Guvernului din data de 22 decembrie 2011, cand s-a modificat OUG nr. 64/2009 privind gestionarea financiara a instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergenta.

Se accepta maxim 10 zile lucratoare de intarziere. Termenul odata stabilit legal vine sa contribuie la masurile de accelerare a absortiei fondurilor europene, scurtand perioada legala anterioara la jumatate. Acest termen va putea fi intrerupt si prin urmare prelungit, de maxim doua ori, pentru perioade de pana la 5 zile lucratoare, pentru a permite beneficiarilor sa aduca clarificarile solicitate de autoritatea de management si de organismul intermediar.

Dupa stabilirea unui termen ambitios de procesare a cererilor de rambursare se punea problema unor masuri concrete pentru ca autoritatile sa se incadreze in acest termen, fiind cunoscute desele intarzieri si ale termenului precedent care era stabilit contractual la 90 de zile. Una dintre aceste masuri ar fi cu siguranta concretizarea declaratiei premierului Emil Boc, care a declarat in data de 6 ianuarie 2012 in cadrul primei reuniuni din 2012 a Grupului interministerial pentru absorbtia fondurilor europene, ca se ia in calcul posibilitatea ca, in limita resurselor existente, sa se aloce personal suplimentar la organismele intermediare unde este nevoie. Conform acestuia, Ministerul Afacerilor Europene urmeaza sa faca pana pe 16 ianuarie 2012 o evaluare cu fiecare Autoritate de Management pentru a se vedea unde este nevoie de personal suplimentar.

Urmarind declaratiile premierului, din cadrul evenimentului amintit mai sus, se pare ca exista o asumare a unor deficiente majore privind atat duratele foarte lungi in evaluarea cererilor de finantare, cat si a cererilor de rambursare, in cadrul urmatoarelor organisme intermediare enumerate: OI-ul de la Ministerul Educatiei (POSDRU), OI-urile pentru IMM-uri si pentru Energie din cadrul Ministerului Economiei si OI-ul de la Ministerul Comunicatiilor (POSCCE).

Guvernul va aloca 3,75 miliarde de lei Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) pentru a asigura plata agricultorilor care beneficiaza de schemele de plati directe pe suprafata, informeaza un comunicat de presa al Executivului.

In acest sens, Guvernul a adoptat o Hotarare privind alocarea temporara, sub forma de imprumut, de la Trezorerie, a sumei de 3,75 miliarde de lei Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Fondurile se aloca pentru asigurarea urgenta a resurselor financiare necesare efectuarii platilor catre agricultorii care beneficiaza de schemele de plati directe pe suprafata si a masurilor de piata in agricultura.

Astfel, se asigura fondurile necesare prefinantarii cheltuielilor generate de platile directe pentru anul agricol 2011 producatorilor din sectorul vegetal.

Conform Executivului, sumele alocate temporar vor fi rambursate din sumele restituite cu aceasta destinatie de catre Uniunea Europeana, pana la sfarsitul anului 2012.

Pana la sfarsitul lunii martie, Comisia Europeana va deconta suma alocata echivalenta, de peste 1.000 miliarde de euro, aferenta platii directe pe suprafata.

Cotidianul on-line AvocatNet a realizat o selectie privind cele mai ciudate legi din lume, colectie pe care o prezentam in cele ce urmeaza.

In statul American California este interzis prin lege sa plangi cand depui marturie, sa mananci portocale cand stai in cada sau sa instalezi capcane pentru soricei cand nu ai permis de vanatoare.

Multe dintre legile ciudate inca in vigoare in diverse state ale lumii pun femeile pe o pozitie inferioara barbatului, pornind de la faptul ca, in Michigan, podoaba capilara a unei femei este considerata proprietatea barbatului si pana la faptul ca, in New Mexico, femeilor le este interzis sa iasa in public neepilate. In Tennessee, o femeie care ar invita in oras un barbat, ar comite o infractiune, in timp ce in Pennsylvania, casnicele care ascund praful sub covor pot ajunge la inchisoare.

In statul american Arkansas, violenta domestica este incurajata, dar numai o data pe luna. Pe de alta parte, tot in SUA, dar in California, sa iti bati sotia este legal doar daca o lovesti cu o curea a carei latime este mai ingusta de 2 inchi. Daca se intampla ca aceasta dimensiune sa fie depasita, fapta nu constituie infractiune, atat timp cat exista acordul femeii.

In Australia, nu este recomandat sa purtati pantaloni roz duminica, dupa pranz, caci s-ar putea sa fiti amendati.

In Franta este ilegal sa iti botezi porcul Napoleon, iar scrumierele sunt considerate arme mortale.

In Elvetia, hainele nu pot fi puse la uscat in zilele duminica.

Tot in cea de-a saptea zi a saptamanii, americanii din Michigan nu au voie sa vanda masini, iar locuitorii statului Oregon au interzis la inghetata.

Stiati ca locuitorii statului Oklahoma platesc impozit pentru piesele de mobilier? Ei bine, asta e ultima din grijile lor, caci sunt mult prea ocupati sa NU muste din hamburgerul cuiva, sa NU isi faca pelerine din prosoapele de baie si sa NU se joace de-a Superman.

Statul roman l-a interzis pe Mickey Mouse in anul 1935 pentru ca marimea lui ar fi speriat copiii. O lege asemanatoare a adoptat si Finlanda interzicandu-l pe Donald Duck. Insa, expunerea de motive este cu mult mai plauzibila in acest al doilea caz: Donald Duck nu poarta pantaloni.

In Texas, este interzisa Enciclopedia Britannica pentru ca in vastitatea ei de informatii, este cuprinsa si o reteta de a-ti prepara berea acasa.

In Marea Britanie este interzis sa plimbi… vaca pe sosea. Nu, nu intotdeauna, ci doar intre orele 10:00 si 19:00. Si tot este mai bine decat in Nevada, unde camilele nu pot fi plimbate pe autostrada sub nicio forma. Daca totusi sunteti nevoit sa va plimbati vacuta prin Anglia, puteti sa obtineti un permis de la comisiariatul de politie astfel incat sa nu comiteti o infractiune.

Daca dai bani cersetorilor, risti sa platesti o amenda cuprinsa intre 300 si 600 de lei, potrivit unei propuneri legislative inregistrate la Parlament, in aceasta saptamana.

Proiectul de lege privind interzicerea activitatii de cersetorie, initiat de deputatul Stefan Daniel Pirpiliu, sanctioneaza atat cersetorii, cat si persoanele care dau bani acestora.

“Desi cersetoria este considerata infractiune, practica instantelor a dovedit ca numarul condamnarilor in acest sens este mult redus, pe considerentul ca fapta nu prezinta pericol social”, se arata in expunerea de motive a proiectului.

Initiativa legislativa include cersetoria intre infractiuni, urmand ca cersetorii sa fie pedepsiti cu inchisoarea de la 6 luni la 2 ani. Mai mult de atat, persoanele care sunt surprinse dand bani cersetorilor ar putea fi amendate cu o suma cuprinsa intre 300 si 600 de lei. In plus, autoritatile pot confisca, potrivit noilor dispozitii, banii proveniti din activitatea de cersetorie.

Conform expunerii de motive a initiativei inregistrate la Parlament, amenzile aplicate in prezent de autoritati ajung, cel mai adesea, in faza de prescriere, iar persoanele sanctionate nu pot fi executate pentru ca nu detin niciun bun.

Totodata, initiatorul precizeaza ca, in Noul Cod Penal, s-a renuntat la incriminarea cersetoriei, ”fiind insa sanctionate alte doua activitati conexe acesteia, si anume, exploatarea cersetoriei practicate aspra unui minor sau a unei persoane cu dizabilitati si folosirea unui minor de catre majorul care poate munci pentru a obtine bani”.

Propunerea legislativa are drept obiectiv responsabilizarea opiniei publice cu privire la cersetorie, in contextul in care cersetorii sunt tolerati de un segment al populatiei care, din mila, incrajeaza acest fenomen.

Spitalele se vor putea organiza juridic ca fundatii sau societati comerciale, potrivit noii legi a sanatatii, elaborate de Ministerul Sanatatii (MS). Acelasi act normativ prevede infiintarea caselor private de sanatate si va permite atragerea investitorilor privati in sistemul national de sanatate.

“Conform proiectului, spitalele vor avea posibilitatea de a se organiza ca unitati cu statut de fundatie sau chiar de societate comerciala. De asemenea, acestea se vor putea organiza in asociatii”, a declarat, in cadrul unei conferinte de presa, ministrul sanatatii Ladislau Ritli.

Confom MS, noua structura ar permite echipei manageriale o mai mare libertate de actiune la toate nivelele, de la personal, inclusiv aplicarea salarizarii diferentiate, pana la structura si dotare. Totusi, actul normativ va mentine principiul proprietatii la nivelul institutiilor publice. De asemenea, ca element de noutate, se va permite si atragerea de noi parteneri din sectorul privat.

Totodata, conform proiectului de act normativ, se va pastra in aceeasi forma sistemul actual de colectare a asigurarilor de sanatate. Insa, modificarea care se va realiza vizeaza modul de alocare si gestionare a fondurilor colectate. In acest sens, vor fi introduse casele de asigurari private de sanatate in locul actualelor case judetene de asigurari de sanatate.

“Practic, o schimbare esentiala in sistem va fi legata de interpunerea intre CNAS si furnizorii de servicii medicale a unei verigi suplimentare, reprezentate de casele de asigurari private, care va aduce elemente de competitivitate si eficienta in gestionarea fondurilor, si care va stimula inclusiv cresterea calitatii serviciilor medicale pentru a atrage cat mai multi asigurati”, a adaugat ministrul sanatatii.

Alte noutati introduse de proiect se refera la medicina primara. Astfel, primariile locale vor avea posibilitatea de a angaja medici.

“Pe langa medicul de familie va aparea medicul angajat direct de catre autoritatea locala. Acesta va fi sprijinit de o echipa multidisciplinara al carei nucleu de baza va fi format din asistenti comunitari si mediatori sanitari. Medicii, care vor avea contract cu primaria vor fi angajati in zone izolate, greu accesibile, acolo unde sunt dificultati in acordarea de asistenta medicala”, a declarat ministrul RITLI Ladislau.

In acelasi timp, noul proiect legislativ mai prevede modificari in ceea ce priveste utilizarea resurselor care se refera la zona medicamentului, dar si a calitatii serviciilor medicale. In acest sens, MS propune creearea unei agentii pentru informatii si calitate in sanatate (ANCIS), ca o structura in coordonarea ministerului.

Ministerul Muncii propune intr-un proiect de lege infiintarea unui nou tip de entitate juridica, intreprinderea sociala, care sa asigure insertia profesionala a angajatilor din grupuri vulnerabile, cum ar fi femeile, persoanele de etnie roma sau copiii institutionalizati. Ministerul precizeaza ca statutul de intreprindere sociala poate fi dobandit de orice persoana juridica, daca aceasta indeplineste anumite conditii.

In proiectul de lege publicat, Ministerul Muncii propune infiintarea unui nou tip de societate, mai exact intreprinderea sociala, care sa sprijine persoanele din grupurile vulnerabile. In acest sens, noile societati trebuie sa asigure o serie de “masuri de acompaniament pentru insertia profesionala a acestora.” Astfel, conform proiectului de lege, masurile de acompaniament pot fi informarea, consilierea, accesul la formele de pregatire profesionala, adaptarea locului de munca la capacitatea persoanei, accesibilizarea locului de munca in functie de nevoile persoanelor si alte masuri care au ca scop sprijinirea insertiei sociale si profesionale a angajatilor.

De asemenea, in vederea asigurarii masurilor de acompaniament, intreprinderile sociale trebuie sa colaboreze atat cu serviciile publice de asistenta sociala de la nivel judetean si local, cat si cu agentiile judetene de ocupare a fortei de munca. Totodata, este necesara si colaborarea cu specialisti in domenii precum psihologie, asistenta sociala, pedagogie, formare profesionala, ocupare, precum si medicina, medicina muncii sau economie sociala.

Potrivit proiectului de lege, din grupurile vulnerabile fac parte persoanele cu dizabilitati, persoanele de etnie roma, tinerii peste 18 ani care parasesc sistemul institutionalizat de protectie a copilului, precum si imigrantii, femeile sau victime ale traficului de persoane.

Potrivit proiectului de lege, intreprinderile sociale pot fi societatile cooperatiste de gradul 1, dar si cooperativele de credit. In acelasi timp, statutul de intreprindere sociala poate fi dobandit si de asociatii, fundatii, casele de ajutor reciproc ale salariatilor, precum si orice alte categorii de persoane juridice care respecta urmatoarele conditii: management autonom, transparent, democratic si participativ in realizarea obiectivelor individuale sau de grup; dreptul egal de vot al membrilor, independent de aportul de capital sau de valoarea cotizatiilor; autonomia decizionala sau, dupa caz, numirea si revocarea organelor de conducere, de punere in executare si de control al propriilor activitati; promovarea masurilor cuprinse in planurile judetene de incluziune sociala si protectie sociala; reinvestirea a minim 60% din valoarea profitului pentru dezvoltarea intreprinderii de economie sociala; cel putin 40 % din personalul angajat sa apartina unor categorii de persoane din grupul vulnerabil.

Actul normativ mentioneaza ca statutul de intreprindere sociala se certifica prin acordarea marcii sociale. Marca sociala cuprinde certificatul care atesta statutul de intreprindere sociala, cu o valabilitate de 3 ani de la data emiterii, precum si un element specific de identitate vizuala care se aplica obligatoriu asupra produselor realizate sau a documentelor care demonstreaza prestarea unui serviciu.

Intreprinderile sociale care utilizeaza marca sociala peste termenul de valabilitate de 3 ani vor fi amendate cu sume de la 5.000 pana la 10.000 lei.

Intreprinderile sociale sunt obligate sa intocmeasca anual un raport social care sa cuprinda atat activitatea desfasurata in domeniul economiei sociale, cat si situatiile financiare anuale. Raportul social va fi trimis Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale pana la sfarsitul primului trimestru al anului urmator celui pentru care se efectueaza raportul.

Intreprinderile sociale vor fi controlate cu privire la respectarea conditiilor legale de desfasurarea activitatii, din 6 in 6 luni sau ori de cate ori se considera necesar, pe parcursul perioadei de valabilitate a marcii sociale.

Intreprinderile sociale care reinvestesc integral profitul obtinut in activitati de restructurare, achizitie de echipamente tehnologice necesare dezvoltarii activitatii economice, amenajarea sau crearea locurilor de munca pentru persoanele care apartin grupurilor vulnerabile beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit sau venit pe anul respectiv.

Totodata, atat intreprinderile sociale, cat si persoanele angajate din grupurile vulnerabile, in baza unui contract de munca, vor fi scutite pe o perioada de un an de la plata impozitului pe venit. Aceasta facilitate se acorda doar daca persoana este angajata pe o perioada de minimum 2 ani.

Barurile situate in apropierea blocurilor de locuinte si terasele in aer liber nu vor mai putea difuza muzica tare dupa orele 22.00, potrivit unei legi adoptate recent de Senat. Actul normativ interzice, totodata, organizarea nuntilor si botezurilor la corturi in vecinatatea blocurilor, dar sanctioneaza si refuzul persoanelor de a se legitima, hartuirea operatorilor de la 112 sau alungarea sotului din caminul conjugal.

Legea privind asigurarea ordinii si linistii publice a fost adoptata tacit de Senat, in urma cu o saptamana, fiind trimisa pentru dezbatere la Camera Deputatilor, forul decizional.

Actul normativ interzice astfel organizarea de petreceri cu caracter privat in corturi, spatii neacoperite sau alte amenajari situate in perimetrul apropiat imobilelor cu destinatia de locuinte. Persoanele care organizeaza evenimente de acest tip vor fi sanctionate cu amenda de la 500 de la 1.500 de lei si pana la 300 de ore de activitati in folosul comunitatii.

De asemenea, dispozitiile adoptate de Senat interzic localurilor publice, situate in imobile cu destinatia de locuinta sau in apropierea acestora, sa difuzeze muzica dupa orele 22.00. Aceleasi restrictii sunt prevazute si pentru terasele in aer liber. Amenzile prevazute pentru aceasta contraventie sunt cuprinse intre 1.000 si 3.000 de lei, dar si pana la 300 de ore de activitati in folosul comunitatii. Totusi, in statiunile turistice se pot stabili alte orare de functionare a localurilor, dupa consultarea cetatenilor, a autoritatilor competente din domeniul protectiei mediului si a operatorilor din turism.

Totodata, in cazul repetarii in termen de 3 luni a acestei contraventii, agentul constator va inainta primariei procesul-verbal pentru dispunerea masurii de suspendare a activitatii localului pe o perioada de la o luna la 3 luni.

In acelasi timp, actul normativ adoptat de Senat prevede ca, “in cazul unor evenimente familiale, depasirea limitelor de zgomot admise” sa se poata face numai cu acordul scris al locuitorilor din imobil sau din imediata vecinatate. Conform legii, prin “imediata vecinatate” se intelege “zona adiacenta a unor spatii de locuit, in limita a cel mult 50 de metri fata de aceste spatii”.

Senatorii au stabilit si pedepsirea cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani a persoanelor care folosesc cutite sau alte arme neletale in locuri publice, refuzul de a se legitima cu actul de identitate, savarsirea de acte de violenta si tulburarea ordinii si linistii publice. De asemenea, aceeasi pedeapsa este prevazuta si pentru persoanele care utilizeaza in mod repetat numarul unic pentru apeluri de urgenta 112 fara a avea un motiv intemeiat.

Cu amenda de la 1.000 la 3.000 de lei se va pedepsi si activitatea de comercializare a bauturilor alcoolice si a produselor din tutun in incinta institutiilor de invatamant.

Persoanele care scriu sau deseneaza pe peretii cladirilor sau in mijloacele de transport si cele care dezlipesc anunturile si reclamele afisate in locurile special destinate pot fi sanctionate cu o amenda de la 200 la 500 de lei. Aceeasi amenda este prevazuta si pentru hartuirea unei persoane la telefon prin apelarea repetata, consumul de bauturi alcoolice in parcuri sau refuzul de a parasi un local dupa ora de inchidere.

Totodata, solicitarea sau primirea unor sume de bani pentru a facilita oprirea, stationarea sau parcarea autovehiculelor va fi pedepsita cu amenda de la 200 la 500 de lei.

Actul normativ mai prevede sanctionarea cu amenda de la 400 la 1.000 de lei a persoanelor care isi alunga din locuinta comuna sotul si a persoanelor care intretin relatiii sexuale in locuri publice. Aceeasi sanctiune va fi aplicata si pentru comercializarea sau desfacerea bauturilor alcoolice in incinta spitalelor si pentru adresarea de injurii operatorilor din Sistemul national Unic pentru Apeluri de Urgenta 112.

Valoarea tichetelor de masa, a tichetelor de cresa si a tichetelor cadou nu va mai fi indexata in mod obligatoriu, o data la sase luni, cu indicele preturilor de consum, potrivit unui proiect de act normativ elaborat de Ministerul Muncii (MMFPS).

Proiectul de OUG, lansat miercuri in dezbatere publica de MMFPS, modifica art. 3 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa si art. 7 din Legea nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou si a tichetelor de cresa.

Potrivit dispozitiilor propuse de minister, se elimina obligativitatea indexarii valorii acestor tichete semestrial cu indicele preturilor de consum, inregistrat la marfurile alimentare, comunicat de Institutul National de Statistica.

In prezent, valoarea nominala a unui tichet de masa a fost stabilita de Executiv la 9 lei, in timp ce valoarea sumei lunare indexate care se acorda sub forma de tichete de cresa este de 370 lei.

Valoarea unui tichet cadou nu poate depasi 50 de lei si trebuie sa fie multiplu de 10 lei, potrivit Legii nr. 193/2006.

Proiectul de OUG poate fi consultat aici.