2016 este primul an in care Romania nu a produs plante modificate genetic (15 Feb, 2017)

Singura planta modificata genetic permisa de UE spre cultivare, un porumb rezistent la insecte lepidoptere, produs de compania americana Monsanto, a disparut cu totul de pe teritorul Romaniei. Inainte de aderarea la UE, Romania cultiva peste 137.200 de hectare cu soia modificata genetic, iar in 2008 suprafata cultivata cu porumb modificat genetic era de peste 6.000 de hectare.

Pentru prima data de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, suprafata cultivata cu plante modificate genetic pe plan local a ajuns zero, arata un raport realizat pe Departamentul pentru Agricultura al Statelor Unite ale Americii (USDA). Singura planta modificata genetic permisa de Comisia Europeana, porumbul MON 810 rezistent la insecte lepidoptere, a fost introdusa in culturi tot mai putin pana anul trecut cand mai era prezenta pe numai 2,5 hectare la Statiunea de Cercetare  Dezvoltare Agricola Secuieni din judetul Neamt. Acum, MON 810 produs de compania americana Monsanto a disparut din camp, desi Romania se afla printre statele care nu au interzis productia de plante modificate genetic pe teritoriul lor. Intr-o situatie similara se mai afla patru state (Irlanda, Suedia, Finlanda, Estonia) si doua regiuni (Flandra din Belgia si Anglia din Regatul Unit al Marii Britanii), tari care permit cultivarea organismelor modificate genetic, dar nu au astfel de suprafete din motive precum conditiile climatice nepotrivite, amenintarea cu proteste sau diverse piedici administrative.

 


Romanii isi pot inmatricula masinile second-hand importate cel mai devreme incepand cu martie (11 Feb, 2017)

Romanii care vor sa isi inma­tri­culeze masinile second-hand pot ob­ti­ne o programare la Registrul Auto Roman (RAR) abia din luna viitoa­re, arata site-ul pentru programari al RAR. Eliminarea timbrului de me­diu, incepand cu data de 1 februarie, a adus o crestere a numarului per­soanelor care doresc sa-ti inma­tri­culeze masinile la mana a doua cum­parate din strainatate.

„Fata de luna decembrie a anului 2016 numarul de programari la RAR a crescut cu apro­ximativ 50%. Astfel, daca in de­cem­brie 2016 la nivel national au fost apro­ximativ 48 de mii de programari, in luna ianuarie 2017 s-a ajuns la pes­te 75 de mii“, spune Roxana Nica, pur­tator de cuvant al Registrului Auto Roman (RAR).

Cifrele inregistrate reflecta valul in­matricularilor in crestere de masini second-hand importate, astfel ca joi 1 fe­bruarie au fost inmatriculate, de pil­da, 523 de autoturisme noi si aproa­pe 5.500 vechi, potrivit ultime­lor statisti (pre­liminare) ale Directiei Re­gim Per­mise de Conducere si Inma­tri­cu­la­re a Vehiculelor ( DRPCIV).


Mallurile falimentare incep sa se transforme in fabrici (07 Feb, 2017)

Zeci de fabrici au lasat locul centrelor comerciale moderne, in perioada de varf a pietei imobiliare. Un deceniu mai tarziu, o parte din mallurile esuate au inceput sa fie transformate, din nou, in spatii de productie. Pe parcurs s-au pierdut sute de milioane de euro.

Romanii fac astazi cumparaturi in peste 60 de malluri. Majoritatea spatiilor moderne de retail, circa 75% din total, sunt grupate in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi, Constanta, Craiova si Brasov, potrivit unui studiu realizat recent de DTZ Echinox. Multe malluri sunt amplasate in locul unor foste fabrici, care au fost lasate in paragina sau mutate in afara centrelor urbane.

Daca apetitul pentru orasele mari este justificat de puterea de cumparare sporita din aceste zone, lucrurile se schimba in privinta oraselor de talie medie sau mica. Cele mai multe malluri care au dat chix in perioada de criza sunt amplasate in municipii de rang doi. Competitia, amplasamentul ales prost si veniturile mai scazute ale populatiei au contribuit din plin la esecului acestor proiecte.

Revista Capital a identificat noua centre comerciale a caror destinatie initiala a fost schimbata sau urmeaza sa fie schimbata din cauza performantelor slabe. Fostii proprietari ai acestora au investit in dezvoltare sau achizitie circa 300 mil. euro si au ajuns sa inregistreze pierderi cumulate de peste 200 mil. euro in urma vanzarii. Investitorii care le-au cumparat au platit circa 155 mil. euro si le-au transformat in fabrici de componente auto, depozite, birouri sau chiar sediu de judecatorie.

Prima fabrica deschisa intr-un fost mall a fost cea a nemtilor de la Leoni, care au inchiriat aproape o treime din Armonia Arad si de doi ani produc aici cabluri pentru industria auto. La cinci ani dupa ce au platit pe el circa 78 mil. euro, Carrefour a decis sa paraseasca mallul din Arad, iar austriecii de la Immofinanz au inceput procesul de reconversie a acestuia.

Acum, proprietatea este scoasa din nou la vanzare. „Armonia Arad este inclus in categoria de active care nu sunt principale pentru noi. Chiriasii pe care ii cunoasteti sunt in continuare acolo. Avem contracte pe o perioada mai mare. Este si Brico Depot. Este o proprietate care a trecut printr-un proces de conversie din centru comercial in centru logistic. Acest proces nu s-a terminat inca, de aceea e dificil sa spun ce grad de ocupare are. Cert este ca partile care au fost transformate sunt inchiriate. Exista interes (de achizitie n.red.) pentru aceasta categorie de active din portofoliul nostru“ a declarat Sorin Visoianu, seful operatiunilor locale ale Immofinanz.

Tendinta a continuat cu hipermarketul PIC din Oradea, ce apartinuse unei retele dezvoltate de fratii Ilie si Cornel Penescu. Proprietatea a fost cumparata in procedura de faliment de grupul maltez Zacaria si inchiriata americanilor de la Inteva Products, care realizeaza de un an si jumatate componente pentru sisteme de acoperisuri auto. In mod similar, hipermarketul PIC din Calarasi a ajuns in proprietatea francezilor de la Saint-Gobain, care vor sa il transforme intr-o fabrica de parbrize, in care vor lucra 130 de persoane.

Luna trecuta, antreprenorul roman de origine siriana Mohammad Alabdi, proprietarul uneia dintre cele mai mari ferme zootehnice din Romania, a platit circa 15 mil. euro pentru achizitia mallului Armonia Braila, intrat in faliment in 2011 cu datorii de 28 mil. euro. Investitorul are doua planuri de actiune in privinta fostului centru comercial: pastrarea obiectului de activitate al imobilului sau transformarea lui intr-un spatiu de productie pentru un furnizor de componente electrice al Dacia si Ford.

„Mallul s-a adjudecat la 14.785.000 euro, plus inca circa 200.000 euro pentru bunurile care apartineau de imobil. Urmeaza sa punem in practica planul stabilit“, a declarat pentru Capital Mircea Teodorov, directorul financiar al Gellaan Impex, firma care a cumparat mallul si care gestioneaza si o ferma de ovine si taurine in comuna Ograda din judetul Ialomita.

Patronul comerciantului de rulmenti Primagra, suceveanul Costica Tudosa, a cumparat in 2013 mallul Galleria Suceava pentru a-i servi drept sediu de firma si spatiu de depozitare. Tudosa, care detine zece depozite de rulmenti in tara, a platit pentru mall un milion de euro, la care s-au adaugat 8 mil. euro datoriile bancare acumulate de dezvoltatorul centrului comercial, firma Globe Trade Centre (GTC).

Acelasi dezvoltator a vandut in 2015 si mallul Galleria Buzau omului de afaceri buzoian Liviu Avram, proprietarul comerciantului de produse de stingere a incendiilor Eurosting. La scurt timp dupa tranzactie, antreprenorul roman a inchiriat o parte din mall Judecatoriei Buzau, care isi desfasura activitatea in aceeasi cladire cu Tribunalul Buzau. Instanta are acum patru sali de judecata si peste 50 de birouri.

In toamna anului trecut, sirianul Abdulwahed Nour Ideen a cumparat si ultimele doua malluri din reteaua Galleria, cele din Arad si Piatra Neamt, pentru care a platit in total 4,8 mil. euro. Noul proprietar nu si-a anuntat inca planurile pentru aceste proiecte, insa situatia imobilului din Arad, afectata puternic de inchiderea hipermarketului cora, este greu de remediat daca se opteaza pentru pastrarea destinatiei.

Cel mai inedit parcurs avut de un centru comercial romanesc apartine, cu siguranta, City Mall din Bucuresti. Cumparat in 2005 pentru 46 mil. euro de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas, mallul a fost vandut la un an distanta cu 103,5 mil. euro si rascumparat, in faliment, cinci ani mai tarziu de acelasi investitor pentru 17,3 mil. euro. Ulterior, Papalekas a transformat mallul in spatii de birouri si a intrat in contabilitatea firmei sale cu o valoare de 62 mil. euro. Totusi, cosmetizarea nu pare sa dea rezultatele scontate. La trei ani dupa schimbarea destinatiei, imobilul este inchiriat in proportie de 21,3%, in principal catre Vodafone, si aduce anual doar 1,4 mil. euro din chirie, potrivit rezultatelor financiare ale proprietarului. City Mall este singurul mall din Bucuresti care si-a schimbat complet destinatia, insa Plaza Romania este un alt exemplu de mall care si-a transformat o aripa in spatii de birouri.

Si  antreprenorul Gheorghe Iaciu a intrat in jocul oportunitatilor. El a cumparat in 2014 complexul Moldova Mall din Iasi si i-a schimbat destinatia in cladire de birouri, proces care l-a costat 15 mil. euro. Spre comparatie, dezvoltatorul proiectului, ieseanul Danut Prisecariu, a vandut mallul in 2006 catre Equest Balkan Properties pentru 34,5 mil. euro.

Birouri, show-room-uri si mici spatii comerciale este solutia la care s-au gandit si actionarii Zacaria Group, care anul trecut au cumparat fostul hipermarket Trident din Sibiu. Reteaua de magazine Trident, infiintata de sotii Constantin si Alina Mateescu, a intrat in insolventa in 2009. Dezvoltarea unitatii din Sibiu, care a functionat patru luni, a costat 15 mil. euro si a fost vanduta in faliment pentru 5,5 mil. euro.

Pe lista proiectelor transformate ar putea intra curand si mallul Oradea Shopping City. Centrul comercial, detinut indirect de omul de afaceri bucurestean Gabriel Popoviciu, a fost scos la vanzare pentru 15 mil. euro la sase ani dupa ce a fost cumparat la licitatie in procedura de faliment. O posibila schimbare de destinatie se asteapta si in cazul MacroMall din Brasov, inchis de patru ani, pe lista cumparatorilor interesati aflandu-se producatorul de mobila Casa Rusu, potrivit zvonurilor.


Dolarul va ajunge la paritate cu euro în 2017 (24 Jan, 2017)

Dolarul american ar putea ajunge la paritate cu moneda euro în 2017 ca urmare a directiilor diferite în care vor evolua ratele dobanzilor pe cele doua maluri ale Atlanticului, a apreciat luni economistul sef de la Goldman Sachs, Jan Hatzius, informeaza CNBC.

Potrivit lui Jan Hatzius, Rezerva Federala americana ar putea sa majoreze de trei ori dobanda de referinta în 2017, ceea ce va creste diferenta fata de pozitia de mentinere neschimbata a dobanzilor în Europa.

‘Principalul motor este diferentialul de dobanda. Daca avem dreptate ca Fed va majora dobanzile mai mult decat se asteapta pietele, acesta este un bun indicator de urmarit’, a declarat Jan Hatzius la o conferinta organizata la Londra.

Potrivit lui Jan Hatzius, Goldman Sachs crede ca exista 35% sanse pentru ca o prima majorare de dobanda sa fie anuntata de Fed chiar în luna martie. Economistul crede ca motivul principal care sta la baza accelerarii ritmului de majorare a dobanzilor dupa un deceniu de inertie este situatia buna a economiei care se îndreapta spre obiectivele Fed.

În schimb, în ceea ce priveste Europa, Jan Hatzius nu se asteapta la o majorare a dobanzii din partea Bancii Centrale Europene înainte de 2019. Chiar daca nu crede ca relansarea economiei europene da semne de încetinire, Jan Hatzius atrage atentia asupra ratei ridicate a somajului, 9,8%, care în opinia sa va continua sa mentina inflatia sub tinta avuta în vedere de BCE.

Luna trecuta, moneda euro a cazut la nivelul cel mai redus din ultimii 14 ani în raport cu dolarul (1,0397 dolari/euro).


Incepand cu luna februarie taxele pentru infiintarea unei firme se vor desfiinta (14 Jan, 2017)

Legea nr. 1/2017 prevede eliminarea, de la 1 februarie 2017, a taxelor percepute de Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC) la constituirea unei entitati economice, fie ea cu personalitate juridica (SRL, SRL-debutant etc) sau fara personalitate juridica (PFA, intreprindere individuala/familiala).

In viitor antreprenorii isi vor putea infiinta SRL ori PFA gratuit, taxele percepute in prezent pentru inmatricularea acestora urmand sa fie eliminate.

Legea nr.1/2017 prevede si eliminarea taxelor percepute pentru inscrierea de mentiuni la ONRC, cu scopul “de a incuraja antreprenoriatul si de a indeparta impedimentele in dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv in Romania”.

SRL-urile sunt cele mai numeroase entitati economice din Romania, intr-o societate cu raspundere limitata, numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50, existand insa si posibilitatea ca o firma sa aiba un asociat unic, persoana fizica sau juridica. De altfel, o persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu raspundere limitata, iar daca asociatul unic este si administrator, acestuia ii revin si obligatiile prevazute de lege pentru aceasta calitate.


Topul tarilor care investesc in Romania (10 Jan, 2017)

Investitiile straine directe (ISD) reprezinta principala sursa de finantare a deficitului bugetar si, de multe ori in trecut, cea mai importanta sursa de dezvoltare a economiei. Nu ar trebui sa ne mire faptul ca majoritatea companiilor mari din tara noastra sunt detinute de straini, fondurile pentru dezvoltarea respectivelor societati, inclusiv cele privatizate, au venit de afara.

Din 1990 si pana la sfarsitul anului trecut, valoarea totala a investitiilor staine directe se ridica la 64,43 miliarde euro, conform datelor BNR si INS, dintre care 45,1 miliarde euro aport la capitalurile proprii, inclusiv profit reinvestit, iar 19,33 miliarde euro credit net primit de la investitorii straini.
Cele mai multe investitii au venit din Olanda, cu o valoare de 16,1 miliarde euro, reprezentand 15% din total. Este insa necesar sa precizam ca Olanda are si zone considerate paradis fiscal in care isi au domiciliul fiscal multe companii (nu doar olandeze) pentru beneficiile financiare oferite. Pe locul secund se afla Austria, cu investitii de 9,13 miliarde euro, urmata de Germania cu 7,99 miliarde euro. Pe locul al patrulea gasim un alt paradis fiscal, Cipru, un stat care nu au avea altfel capacitatea unor investitii de 4,42 miliarde euro intr-un stat, urmat de Franta, cu 4,3 miliarde euro si Italia cu 3,35 miliarde. Top zece este completat de Luxemburg cu 2,7 miliarde euro, Elvetia cu 2,23 miliarde, Grecia cu 1,74 miliarde si SUA cu 1,6 miliarde euro.


Investitiile in energiile regenerabile au scazut cu 18% in 2016 (16 Dec, 2016)

Investitiile globale in energiile regenerabile au scazut cu 18% in 2016 pana la 287,5 miliarde de dolari, de la un nivel record de 329 miliarde de dolari in 2015, arata un studiu publicat joi de analistii de la Bloomberg New Energy Finance (BNEF), informeaza AFP.

Potrivit BNEF, scaderea noilor investitii in 2016 este cauzata, in parte, “de scaderea pretului echipamentelor, in special al echipamentelor fotovoltaice” dar si de “incetinirea notabila pe doua din pietele importante”, respectiv China, unde investitiile in regenerabile au scazut cu 26% pana la 87,8 miliarde de dolari, si Japonia, unde investitiile au scazut cu 43% pana la 22,8 miliarde de dolari.

“Dupa mai multi ani de investitii record, stimulate de unele din cele mai generoase tarife feed-in din lume, China si Japonia au inceput sa reduca activitatea de constructie de noi proiecte mari si sa faca tranzitia spre gestionarea capacitatilor puse la punct pana acum”, a declarat Justin Wu, responsabil pentru Asia la BNEF.

Chiar daca investitiile in energiile regenerabile au scazut in 2016, capacitatea totala instalata a crescut. BNEF estimeaza ca anul trecut a fost adaugata o capacitate record de 70 Gigawati de energie solara, in crestere fata de 56 GW in 2015, si o capacitate de 56,6 GW de energie eoliana.

Pe regiuni, in SUA investitiile in energiile regenerabile au scazut cu 7%, pana la 58,6 miliarde de dolari, in timp ce in Canada au scazut cu 46% pana la 2,4 miliarde de dolari. In regiunea Asia-Pacific investitiile s-au redus cu 26% pana la 135 miliarde de dolari, chiar daca in India investitiile au ramas la un nivel similar cu cel din 2015.

In contrast, Europa a mers in sens invers cu tendinta globala, investitiile in energiile regenerabile crescand cu 3% pana la 70,9 miliarde de dolari, in frunte cu Marea Britanie cu investitii de 25,9 miliarde de dolari, in crestere cu 2%. Germania a investit anul trecut 15,2 miliarde de dolari in energii regenerabile, cu 16% mai putin decat in 2015, iar Franta a investit 3,6 miliarde de dolari, in scadere cu 5% in ritm anual.

Imaginea este mai sumbra in tarile in curs de dezvoltare unde multe proiecte nu au reusit sa obtina finantare pana la finele anului. In Africa de Sud, investitiile in energiile regenerabile au scazut cu 74% pana la 914 milioane de dolari in timp ce in Chile au scazut cu 80% pana la 821 milioane de dolari.


Toate taxele si impozitele vor putea fi platite prin Ghiseul.ro, incepand de luni (09 Dec, 2016)

Toate taxele si impozitele vor putea fi platite prin Ghiseul.ro de luni, 12 decembrie, a declarat, pentru Profit.ro, ministrul Finantelor, Anca Dragu.

In aceasta saptamana au fost semnate ultimele documente necesare pentru inceperea platilor online, iar vineri au fost facute teste, a explicat ministrul.

Pana acum, prin ghiseul.ro s-au putut plati doar taxele si impozitele locale – pentru cladiri, terenuri, masini -, si amenzile gestionate de autoritatile locale.

Portalul www.ghiseul.ro este operat de catre Centrul National pentru Managementul Societatii Informationale.

Interconectarea ANAF cu Ghiseul.ro va permite Fiscului sa colecteze direct pe internet amenzi, taxe si impozite de la persoane fizice, PFA si persoane juridice. Platforma a fost dezvoltata de Asociatia de Plati Electronice din Romania (APERO), care se ocupa si de mentenanta acesteia. Din APERO fac parte 34 de institutii: 14 banci, cele doua organizatii internationale de plata (Visa si Mastercard), 6 furnizori de infrastructura si outsourcing, 3 procesatori de card si integratori de comert electronic, 2 companii telecom, 3 furnizori de aplicatii, precum si societatea de transfer de fonduri si decontari Transfond SA.


Romania, locul doi in regiune la cel mai scazut raport al firmelor la 1.000 locuitori (22 Nov, 2016)

Romania se afla pe locul al doilea in Europa Centrala si de Est la cel mai scazut raport privind numarul de companii la 1.000 de locuitori, potrivit unei analize realizate de Coface Romania privind maturitatea mediului de afaceri romanesc.

Dupa Serbia, Romania inregistreaza cel mai scazut raport din Europa Centrala si de Est al numarului de companii la 1.000 de locuitori, respectiv 23. Totusi, aceasta nu inseamna ca ‘rata de antreprenoriat’ din Romania este doar de 2,3%. Prin ‘rata de antreprenoriat’, intelegem numarul de persoane fizice care au fost actionari la cel putin o companie, raportat la numarul populatiei din Romania. Astfel, conform inregistrarilor oficiale la Registrul Comertului, aproximativ 3,22 milioane persoane fizice au detinut, in calitate de actionar direct, cel putin o companie in Romania. Dintre acestia, aproximativ 8% sunt persoane fizice din strainatate. Astfel, inseamna ca raman 2,96 milioane romani care au detinut cel putin o companie in Romania, ceea ce implica o rata de actionariat de aproape 15%, una dintre cele mai ridicate din Europa Centrala si de Est. Cum se explica acest paradox: Romania inregistreaza una dintre cele mai ridicate rate de antreprenoriat dar, in acelasi timp, si cel mai scazut raport al numarului de companii raportat la populatia totala’, se arata in document.

Conform Coface, antreprenorul roman este unul dintre cei mai ‘combinativi’ din regiune, media numarului de actionari implicati intr-o companie din mediul de afaceri romanesc fiind de 2,5 persoane fizice.

‘Numarul de persoane apte efectiv sa fie implicate intr-o companie a scazut semnificativ in ultimii 20 de ani. Astfel, conform cifrelor publicate de INS, totalul populatiei din grupa de varsta 20-60 de ani din Romania era de 12,3 milioane in anul 1990, in timp ce numarul acestora a scazut la 11,6 milioane in anul 2011 (conform ultimului recensamant), dar probabil nivelul real al celor care sunt in Romania astazi este de maxim 9 milioane. 6 din 10 companii nou inregistrate sunt detinute de actionari care au mai avut alte companii in trecut, sau sunt implicati direct/ indirect intr-un grup de companii care activeaza in paralel cu firma subiect. Astfel, nu vorbim de companii noi, ci de aceleasi persoane care desfasoara relativ aceeasi activitate pe o companie diferita. Jumatate din companiile nou infiintate isi intrerup activitatea la 5 – 10 ani de la momentul inregistrarii’, mentioneaza sursa citata.

 


Englezii cauta aur in ce au lasat romanii in urma (15 Nov, 2016)

Sterilul rezultat in ultimii 40 de ani de exploatare a Minei de cupru si metale rare de la Baita, din judetul Bihor, ar putea imbogati o companie din Marea Britanie. Firma va prelucra peste 4,5 milioane de metri cubi de steril, dintr-un iaz de decantare, din care spera sa scoata mii de tone de metale pretioase.

https://eu-gmtdmp.gd1.mookie1.com/tagr/v1/imp?acid=52&inst=EU&tagid=1757376000&src.rand=294781260&src.platformID=SZMK&src.campaignID=689194&src.placementID=19609074http://eu-gmtdmp.gd1.mookie1.com/tagr/v1/imp?acid=52&inst=EU&tagid=1200008989&src.rand=1887808900&src.platformID=AN&&src.id=ThinkDigitalIazul de decantare de la Baita are un volum de 4 milioane 600.000 de metri cubi de steril. Sunt ramasitele procesului de prelucrare a rocilor scoase timp de patru decenii din mina. Noile tehnologii permit acum extragerea fiecarui gram de metal din milioanele de tone de roca. Compania britanica ce are iazul in proprietate de de 4 ani considera ca poate obtine rezultate impresionante.

„Un utilajul foreaza pana la o adancime de 25 de metri pentru a preleva probe care vor fi trimise la laborator pentru a stabili cu exactitate concentratia de metale depozitate in iaz.”

Andrew Prelea, directorul Vast Resources Romania: „In Baita avem tot tabloul lui Mendeleev: cupru, zinc, aur, argint, tungsten, wolfram si multe metale pretioase.”

Studii mai vechi arata ca din iazul de decantare ar putea fi extrase 309 kilograme de aur, 35 de tone de argint, 3.100 de tone de plumb, 4.000 de tone de cupru si 6.640 de tone de zinc.

Dupa prelucrarea sterilului, britanicii vor ecologiza zona. Trei ani va dura intreaga operatiune care ar putea costa pana la 4 milioane de euro.

Vlad Morar, inginer de mediu: „16,2 hectare vor trebui ecologizate. Va fi pus un strat de pamant, apoi arbori, care s-au impadurit foarte bine.”

Raul Bocse, primarul comunei Cimpani: „Primavara se ridica acel nor de praf in zona satului Fanate si oamenii erau nemultumiti. Sper ca dupa ecologizare – sa nu fie doar o poveste – acel praf sa nu mai existe.”

Compania britanica Vast Resources vrea sa redeschida si mina de la Baita, in care vrea sa investeasca un milion si jumatate de euro si unde va angaja 300 de muncitori.