Impozitele si taxele, precum si amenzile, contributiile sau orice alte datorii fata de institutiile publice vor putea fi platite online, incepand cu 15 septembrie, prin Platforma Nationala de Plati Electronice, componenta a eRomania, potrivit unui anunt al Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI).

Sistemul propus permite efectuarea platilor atat pe baza de card bancar, cat si prin integrare cu alte instrumente de tip Internet si home-banking si este disponibila atat utilizatorilor inregistrati, cat si utilizatorilor anonimi. Inregistrarea in sistem ofera, insa, un set extins de functionalitati, printre care istoricul platilor efectuate.

Platforma Nationala de Plati Electronice va deservi toate cele 3.300 de administratii publice locale, precum si celelalte aproximativ 6.000 de institutii publice care percep taxe. Valoarea taxelor si impozitelor platite de catre cei 18 milioane de contribuabili, persoane fizice si juridice, se ridica la suma de 7 miliarde de euro anual, se arata in comunicatul de presa.

Potrivit reprezentantilor MCSI, Platforma asigura cresterea ratei de colectare a datoriilor catre stat, scaderea costurilor aferente colectarii, accesul permanent la datele de evidenta a datoriilor, prin interfata web, precum si un nivel de securitate ridicat si livrarea sumelor incasate in conturile de trezorerie ale fiecarei institutii inregistrate in sistem, in conditiile prevazute de lege.

MCSI va prezenta public Platforma Nationala de Plati Electronice MCSI pe data de 15 septembrie.

In primele 7 luni ale anului, sosirile vizitatorilor straini in Romania, inregistrate la punctele de frontiera, au fost de peste 4,2 milioane, in scadere cu 1,9% fata de perioada similara a anului trecut, potrivit unui raport dat publicitatii de Institutul National de Statistica (INS).

Majoritatea vizitatorilor straini provine din tari situate in Europa ( 94,7%), statele Uniunii Europene furnizand peste 61% dintre turistii straini din Romania.

Dintre statele din blocul comunitar, cele mai multe sosiri s-au inregistrat din: Ungaria (40,3%), Bulgaria (17,0%), Germania (8,6%), Italia (7,1%) si Polonia (5,0%).

Totusi, comparand doar luna iulie 2010 cu iulie 2009, numarul vizitatorilor straini in Romania a crescut cu 4%, ajungand la peste 882 de mii, cei mai multi dintre ei, aproape 95%, provenind din Europa. Aproape 60% dintre turisti au venit din tari ale UE, printre care Ungaria ( 33,0%), Bulgaria (15,2%), Polonia 11,4%), Germania (9,2%), Italia (6,1%) si Austria (4,0%).

Si plecarile romanilor in strainatate au scazut cu 8,9% in primele 7 luni ale anului, fata de aceeasi perioada a anului trecut. Turistii romani au preferat mijloacele de transport rutier, care insumeaza 73% din totalul plecarilor.

Comparativ cu iulie 2009, in iulie 2010 s-au inregistrat cu 11% mai putine plecari in strainatate ale romanilor, pentru 74% dintre ele fiind folosite mijloace de transport rutier.

Subventiile de termoficare vor fi acordate si in acest an, a anuntat premierul Emil Boc, intr-o vizita de lucru pe santierul Autostrazii Transilvania, conform informatiilor publicate de Biroul de Presa al Guvernului.

“Anul acesta, la fel ca in anul anterior, va fi o subventie pe care o primesc primariile la combustibil, pana la 45%. Fundatia primeste subventia, in functie de venituri, pentru caldura”, a declarat seful Executivului.

Premierul a avertizat ca in noua strategie, aplicabila de la 1 aprilie 2011, la care Guvernul lucreaza in momentul de fata, subventia va fi acordata numai celor cu venituri mici.

“Ceea ce am cerut Guvernului şi colegilor mei care se ocupa de echipa interministeriala este sa pregateasca strategia astfel incat subventia, pe viitor, sa fie acordata numai acelora care au nevoie si sa nu mai fie platita nediferentiat, asa cum s-a practicat in ultimii 10 ani”, a precizat Boc.

Recent, premierul Emil Boc a cerut mai multor ministri ca, pana pe 19 august, sa ii prezinte un raport privind variantele de subventii la energia termica furnizata in sistem centralizat pentru populatie.

Raportul va fi elaborat de catre un comitet interministerial, din care fac parte ministrii Economiei, Muncii, Administratiei, Mediului, precum si oficiali ai Ministerului Finantelor si Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei.

Guvernul va elimina impozitul minim incepand de la 1 octombrie, care de la inceputul anului viitor va fi inlocuit cu impozitul forfetar, a declarat pentru Mediafax, ministrul Finantelor Publice, Sebastian Vladescu.

“Impozitul minim dispare de la 1 octombrie. Este o data certa. Pana la finele anului nu-l inlocuim cu nimic, dar pentru 2011 lucram la impozitul forfetar, care ar trebui sa fie introdus in ianuarie”, a spus Vladescu.

Eliminarea impozitului minim îi aceasta toamna a fost anuntata inca din luna iulie de premierul Emil Boc, care nu a oferit insa o data exactă.

650 de milioane lei la bugetul de stat, din impozitul minim

Potrivit datelor furnizate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in primul semestru al anului, impozitul minim a adus aproape 650 de milioane de lei la bugetul de stat.

Conform prevederilor O.U.G. nr. 34/2009, contribuabilii in cazul carora impozitul pe profitul realizat este mai mic decat suma impozitului minim pentru transa de venituri totale corespunzatoare, prevazute in lege, sunt obligati la plata impozitului la nivelul acestei sume.

Pentru activitatea din trimestrele I si II ale anului 2010 totalul obligatiilor constituite prin declaratiile de impozite si taxe reprezentand impozit pe profit este de 997,2 mil lei, din care s-au realizat venituri totale in valoare de 649,6 mil.lei, ceea ce reprezinta un grad de conformare la plata de 65,14%.

Detaliat pe trimestre, situatia se prezinta astfel:

1. pentru trimestrul I 2010 s-au depus un numar de 456.449 declaratii insumand obligatii totale de 518,7 mil.lei. Pana in prezent s-au incasat efectiv 325,5 mil.lei si s-au operat compensari cu alte impozite si taxe in valoare de 58,6 mil.lei, ceea ce reprezinta un total de 379,4 mil.lei , respectiv 73,14% din declarat.

2. pentru trimestrul II 2010 s-au depus un numar de 427.261 declaratii insumand obligatii totale de 478,5 mil.lei. Pana in prezent s-au incasat efectiv 239,7 mil.lei si s-au operat compensari cu alte impozite si taxe in valoare de 30,5 mil.lei, ceea ce reprezinta un total de 270,2mil.lei , respectiv 56,47% din declarat.

Incepand cu data de 16 august 2010, publicul calator din Bucuresti, Brasov, Constanta, Cluj, Ploiesti, Galati, Iasi, precum si turisii de pe litoral au posibilitatea de a achizitiona biletele de tren si de la Terminalele de plati electronice – ZebraPay, dupa cum informeaza un comunicat de presa al CFR Calatori.

CFR Calatori a introdus acest sistem de plata pentru vanzarea biletelor de tren, asigurand astfel un serviciu necesar calatorilor care utilizeaza trenul ca mijloc de transport.

Astfel, se vor putea cumpara bilete de tren de la terminalele instalate in puncte intens circulate din Bucuresti: spitalul Grigore Alexandrescu, City Mall, hipermarketurile Auchan Militari, Cora Lujerului, Kaufland Vulcan, Colentina si Barbu Vacarescu, Universitatea Romano-Americana si Universitatea Titu Maiorescu.

De asemenea, aceste terminale sunt prezente si in magazinele Kaufland, Winmarkt si Carrefour din Brasov, Constanta, Cluj, Ploiesti, Galati si Iasi, precum si in gara din Brasov.

Si turistii de la malul Marii Negre pot cumpara bilete de tren de la 17 terminale aflate in statiuni. Acestea se gasesc in Mamaia – 2 terminale (Aqua Magic, Complex Cleopatra), Eforie Nord – 3 terminale (langa autoservirea Bosfor, pe strada Dezrobirii si pe faleza Miss Elly), Neptun – 2 terminale (Complex Clabucet si Daytona Beach), Jupiter – 1 terminal (terasa hotelului Delta), Costinesti – 9 terminale (pe faleza).

Terminalele utilizeaza tehnologia touchscreen si deocamdata accepta doar plata in numerar. Calatorii pot cumpara biletele intr-un timp foarte scurt, urmand o procedura simpla: aleg datele de calatorie, ruta, tipul de tren si tichetul pentru loc, fara a mai fi nevoie sa se deplaseze la punctele de emitere din gari sau agentii de voiaj. Acest serviciu este accesibil si prin prisma amplasarii terminalelor in zonele de proximitate ale garilor sau in punctele de maxima concentrare a traficului.

In anul 2009, rata de ocupare a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) a fost de 58,6%, informeaza un studiu realizat de Institutul National de Statistica (INS). Cele mai multe persoane fara un loc de munca sunt tinerii, doar o persoana din patru cu varsta cuprinsa intre 15 si 24 de ani avand un loc de munca.

Potrivit INS, nivelul ratei de ocupare a populatiei in varsta de 20-64 ani a fost de 63,5%, la o distanta de 6,5 puncte procentuale fata de tinta nationala de 70% stabilita in contextul Strategiei Europa 2020.

Statisticile arata ca, in anul 2009, populatia activa a Romaniei era de 9924 mii ersoane, din care 9243 mii persoane ocupate.

Raportul de dependenta economica (numarul persoanelor inactive si in somaj ce revin la 1000 persoane ocupate) a fost de 132,4%, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin (166%, fata de 105,2% in cazul barbatilor) si pentru mediul urban (134,4%, comparativ cu 130,1% in mediul rural).

De asemenea, conform INS, rata de activitate a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) a fost de 63,1%.

Rata de ocupare a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) a fost de 58,6%, in scadere fata de anul anterior (-0,4 puncte procentuale). Acest indicator avea, ca si in anii anteriori, valori mai ridicate pentru barbati (65,2%, fata de 52,0% pentru femei) si pentru persoanele din mediul rural (60,7%, fata de 57,1% in mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 24,5%. Rata de ocupare a persoanelor varstnice (55-64 ani) a fost de 42,6%.

Impozitul minim va fi eliminat in aceasta toamna, iar mentinerea cotei unice de impozitare de 16% rămane un obiectiv fundamental al Guvernului, a anunţat, vineri, premierul Emil Boc, citat de Mediafax.

“Se elimina impozitul minim incepand cu aceasta toamna. Am apreciat si am spus demult ca acest impozit minim si-a produs efectul pe care l-am dorit si in aceasta toamna va fi eliminat”, a spus Boc, prezent la lansarea “Cartei Albe a IMM-urilor din Romania 2010″.

El a precizat totodata ca autoritatile vor mentine cota unica de 16%, considerand ca impozitarea progresiva nu poate aduce venituri suplimentare la buget fata de nivelul actual.

“Cota unica de 16% va fi mentinuta. Va spun sincer, impozitarea progresiva nu aduce ceea ce cred unii, ca poate aduce mai mult la bugetul de stat. Am avut cota progresiva in Romania si ponderea veniturilor in PIB tot 30-31% a fost, fara un surplus. in 2005, cu introducerea cotei unice, a crescut ponderea veniturilor pe aceasta componenta, deci nu avem motive sa spunem ca ar trebui eliminata cota, fiind si un semn de stabilitate si coerenta a activitatii economice”, a spus premierul.

Ministrul Economiei, Adriean Videanu, prezent la eveniment, a apreciat ca Romania are nevoie de o noua filosofie fiscala, clara si coerenta, iar relansarea economica este unica sansa a tarii.

“Cota progresiva nu are niciun fel de valenta economica si ar putea avea, la un moment dat, cel mult una de protectie sociala. Introducerea cotei progresive va duce si mai mult salariile mari in economia gri, fara sa ajute salariile mai mici. PDL si Guvernul vor sustine cota unica, ca element de stimulare economica”, a afirmat Videanu.

Dupa amanari ce au durat cativa ani, aplicarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren sau inundatiilor devine efectiva, incepand cu 15 iulie 2010, au anuntat oficiali din cadrul Pool-ului de Asigurare Impotriva Dezastrelor (PAID), compania care va emite politele obligatorii.

Astfel, incepand de joi, cei 8 milioane de proprietari de locuinte din Romania sunt obligati sa le asigure, in caz contrar riscand amenzi de pana la 500 de lei.

Potrivit legii, suma asigurata obligatoriu, adica suma asigurata ce poate fi acordata, este echivalentul in lei a 20.000 Euro pentru fiecare locuinta de tip A (constructie cu structura de rezistenta din beton armat, metal ori lemn sau cu pereti exteriori din piatra, caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic si/sau chimic) si a 10.000 Euro, pentru fiecare locuinta de tip B (constructie cu pereti exteriori din caramida nearsa sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic si/sau chimic).

Prima obligatorie (suma de bani pe care o plateste proprietarul unei locuinte, in calitatea sa de asigurat, ori imputernicitul, contractantul sau reprezentantul legal al acestuia, in scopul contractarii unei asigurari de locuinte) reprezinta echivalentul in lei a 20 Euro pentru locuintele de tip A si, respectiv, a 10 Euro pentru locuintele de tip B. Polita de asigurare va fi valabila pe o perioada de 12 luni, cu incepere de la ora zero a zilei urmatoare celei in care s-a platit prima obligatorie.

Riscuri acoperite

Riscurile de baza care sunt preluate pentru locuinta asigurata, inclusiv pentru elementele de constructie si dependintele, dotarile si utilitatile constructiei sunt: cutremurele de pamant, alunecarile de teren si inundatiile.

Contractul de asigurare obligatorie a locuintelor acopera si daunele indirecte provocate constructiilor cu destinatia de locuinte, consecinta directa a producerii evenimentelor mentionate mai sus.

Riscuri excluse

Normele de aplicare prevad si o serie de daune excluse de la plata despagubirilor. Printre acestea se numara : formarea de crapaturi in terenul de fundatie sau in terenul din preajma cladirii, datorita variatiei de volum a terenului, ca urmare a contractiei/dilatarii produse de inghet/ dezghet sau inundatii produse in timpul formarii unor lacuri de acumulare, sau in timpul schimbarii artificial a cursurilor de apa.

De asemenea, asiguratorii nu vor acorda despagubiri pentru daunele provocate la locuinte construite in zone in care organele in drept au interzis acest lucru prin acte publice sau comunicate asiguratului sau pentru pagubele indirecte, cum ar fi reducerea valorii locuintei dupa reparatii.

Companiile actionare in cadrul PAID care vor putea realiza astfel de asigurari sunt in numar de 13, si anume: Groupama, Astra, Uniqa, Generali, Ardaf, Euroins, Carpatica Asig, Grawe, Credit Europe, ABC, Certasig, City si Platinum.

Utilizarea autostrazilor din Romania ar putea fi taxata, din vara anului viitor, cu 3 sau 4 euro pe suta de kilometri, a declarat, miercuri, la Calafat, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, citat de Mediafax.

Banii vor fi folositi pentru intretinerea autostrazilor.

Autoritatile romane lucreaza la o strategie privind taxarea portiunilor de autostrada aflate pe coridorul IV pan-european, document care va fi transmis Comisiei Europene, a declarat Berceanu, citat de corespondentul Mediafax.

“In acest moment, sunt niste proiecte de portiune de autostrazi de pe culoarul IV care se afla la Comisia Europeana pentru aprobare. Acestea vor fi aprobate, insa pentru urmatoarele portiuni va trebui sa furnizam o strategie la Comisia Europeana privind taxarea pentru autostrazi. Si nu este vorba neaparat de taxare, ci este vorba de sumele care se vor strange pentru intretinerea autostrazilor”, a afirmat Berceanu.

El a adaugat ca intretinerea autostrazilor reprezinta o cerinta a Uniunii Europene intrucat “contribuabilii europeni sunt interesati ca atunci cand dau niste bani pentru autostrazi acestea sa fie intretinute conform normelor UE”.

Berceanu sustine ca taxele care vor fi instituite vor fi “modice”, urmand sa ajunga la 3-4 euro pentru o suta de kilometri. “Acum facem un mic studiu pe care il vom trimite si la CE”, a aratat Berceanu.

Noua procedura de solicitare si eliberare a certificatului pentru spatiul cu destinatie de sediu social si de inregistrare a documentului care atesta dreptul de folosinta asupra spatiului cu destinatia de sediu social, precum si pentru aprobarea modelului si continutului unor formulare a fost publicata in Monitorul Oficial.

Ordinul ANAF nr. 2112/2010 privind aprobarea Procedurii de solicitare si eliberare a certificatului pentru spatiul cu destinatie de sediu social si de inregistrare a documentului care atesta dreptul de folosinta asupra spatiului cu destinatia de sediu social, precum si pentru aprobarea modelului si continutului unor formulare a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 443, din 1 iulie 2010.

Noua procedura se aplica persoanelor care, incepand cu data intrarii in vigoare a prevederilor art. 17 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel cum au fost modificate prin art. XIII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010 privind unele masuri pentru combaterea evaziunii fiscale, au obligatia ca, la inmatricularea unei societati comerciale sau la schimbarea sediului social, sa inregistreze documentul care atesta dreptul de folosinta asupra spatiului cu destinatie de sediu social si sa obtina certificatul pentru spatiul cu destinatie de sediu social.

Pentru obtinerea certificatului pentru spatiul cu destinatie de sediu social, contribuabilul completeaza formularul “Cerere de inregistrare a documentului care atesta dreptul de folosinta asupra spatiului cu destinatie de sediu social si de eliberare a certificatului pentru spatiul cu destinatie de sediu social”, care se depune la registratura organului fiscal in a carei raza teritoriala se afla spatiul cu destinatie de sediu social, sau se transmite prin posta.

Potrivit Ordinului ANAF, dosarul solicitarii cuprinde:

a) cererea solicitantului;

b) documentul care atesta dreptul de folosinta asupra spatiului cu destinatia de sediu social;

c) actul de identitate al solicitantului si/sau imputernicirea, dupa caz;

d) actul care atesta numirea reprezentantului legal al persoanelor juridice, dupa caz;

e) un exemplar al Adeverintei privind inregistrarea documentului care atesta dreptul de folosinta asupra spatiului cu destinatie de sediu social;

f) un exemplar al Certificatului pentru spatiul cu destinatie de sediu social se arhiveaza la compartimentul de specialitate.

In situatia in care cererea se transmite prin posta, documentele insotitoare vor fi anexate in copie legalizata.

Organul fiscal va elibera contribuabilului cate un exemplar din “Adeverinta privind inregistrarea documentului care atesta dreptul de folosinta asupra spatiului cu destinatie de sediu social” precum si “Certificatul pentru spatiul cu destinatie de sediu social”.