Solicitarile de finantare pentru tinerii fermieri si pentru dezvoltarea fermelor mici se depun din 1 august (01 Aug, 2018)

Solicitarile de finantare pentru tinerii fermieri si pentru dezvoltarea fermelor mici prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 pot fi depuse incepand de la 1 august 2018, fondurile totale disponibile ridicandu-se la 62,5 milioane de euro, se arata intr-un comunicat al Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale remis AGERPRES.

Intervalul de primire a cererilor de finantare este cuprins intre 1 august 2018, ora 9:00, si 31 decembrie 2018, ora 16:00.

‘Tinerii fermieri si fermele mici sunt doi piloni importanti care pot sustine dezvoltarea durabila a mediului rural romanesc. Avand in vedere ca nevoia de fonduri europene este mult mai mare decat alocarea pe care o avem la dispozitie, am stabilit impreuna cu Autoritatea de Management pentru PNDR praguri de calitate lunare, astfel incat sa putem finanta cele mai bune proiecte. Dorim sa prioritizam acele planuri de afaceri care au sanse mari sa se materializeze in investitii ce se pot dezvolta pe termen lung. Asa cum am afirmat si cu alte ocazii, lansam in acest an ultimele apeluri de primire a proiectelor pentru tinerii fermieri si le recomand tuturor solicitantilor sa completeze cu atentie cererile de finantare si, ulterior, sa respecte cu strictete planul de afaceri pentru care au primit finantarea PNDR’, a precizat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Alocarea financiara disponibila tinerilor fermieri in sesiunea 2018, prin sM 6.1, este de 11 milioane de euro. Primul prag de calitate lunar (aferent perioadei 1 – 31 august 2018) este de 90 de puncte s scade treptat pana la pragul minim de depunere de 25 de puncte, in intervalul 1 – 31 decembrie 2018, cu incadrare in alocarea bugetara.

Fondurile alocate in sesiunea 2018 prin sM 6.3 pentru investitii in dezvoltarea fermelor mici sunt in valoare de 51,5 milioane de euro, din care 3,71 milioane de euro sunt disponibili solicitantilor din teritoriul ITI – Delta Dunarii. Pragul de calitate pentru prima etapa lunara (1 – 31 august 2018) este de 55 de puncte s scade pana la pragul minim de 15 puncte, in perioada 1 – 31 decembrie 2018.

Intocmirea cererilor de finantarea se realizeaza conform Ghidului solicitantului s a anexelor aferente acestuia, disponibile gratuit pe www.afir.info, la sectiunea ‘Investitii PNDR’ iar depunerea documentatiei se realizeaza on-line, pe pagina oficiala de internet a Agentiei. Depunerea cererilor de finantare se poate opri inainte de termenul limita (31 decembrie 2018, ora 16:00), daca valoarea publica totala a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 200% din alocarea sesiunii.

In primele 5 zile calendaristice ale etapelor de depunere nu se aplica aceasta prevedere s sesiunea ramane deschisa chiar daca suma alocata a fost epuizata.


Comisia Europeana va amenda Google pentru sistemul de operare Android cu o suma-record (31 Jul, 2018)

Comisia Europeana va amenda Google pentru sistemul de operare Android, gigantul american fiind acuzat anterior de abuz de pozitie dominanta, prin faptul ca obliga producatorii de smartphone-uri sa instaleze serviciile si aplicatiile sale.

Reuters scria zilele trecuta ca o reuniune a sefilor europeni ai agentiilor de concurenta a fost amânata pentru a nu lasa loc de discutii odata cu vizita presedintelui american Donald Trump la NATO.

Google a fost deja amendata anul trecut cu 2,4 miliarde de euro pentru abuz de pozitie dominanta in privinta serviciului sau Google Shopping.

Investigatia de anul trecut s-a concentrat pe faptul ca Google isi favorizeaza propriile sale servicii online in cadrul motorului sau de cautare, care este cel mai popular din lume.

Investigatia pentru care Google va fi sanctionata vizeaza Android, prezent pe marea majoritate a smartphone-urilor si tabletelor vândute in intreaga lume.

Problema este complicata: Google produce Android si il face disponibil gratuit tuturor producatorilor de electronice. Practic, oricine poate produce gadgeturi cu sistemul Android.

Numai ca, desi sistemul de operare in sine este gratuit, acesta nu are nicio valoare daca utilizatorul final nu are acces la Google Play, magazinul cu aplicatii detinut de Google.

Este foarte probabil ca oamenii sa nu cumpere un smartphone care nu are acces la aplicatii deoarece acest lucru ar insemna ca nu este, in fapt, foarte inteligent si nu poti face prea multe cu el.

Asa ca producatorii de electronice au nevoie sa instaleze Google Play. Numai ca Google, pentru a le da acces la magazinul de aplicatii, le impune mai multe conditii, intre care cea mai importanta este aceea de a instala pe dispozitiv aplicatiile Google precum Gmail, YouTube, Google Maps, Chrome, Google Plus, Google Docs, Hangouts etc.

Google nu face profit direct din vânzarea smartphone-urilor sau tabletelor, dar producatorii acestora, precum Samsung, Huawei sau Xiaomi, fac bani.

Google face totusi sume consistente din faptul ca instalarea acestor aplicatii pe Android face foarte probabila utilizarea serviciilor in cauza de catre oameni, iar mai departe Google poate afisa reclame oamenilor.

Aptoide, un magazin de aplicatii care concureaza direct Google Play, a depus deja o plangere impotriva Google la Comisia Europeana, in vreme ce Nokia s-a plâns anii trecuti ca aplicatia sa de harti este discriminata. Este vorba de HERE Technologies, care acum este controlata de catre producatorii germani de masini BMW, Audi si Daimler.

Pe lânga telefoane si tablete, Android este prezent atât pe televizoare si ceasuri inteligente, dar si pe masinile cu sisteme avansate. Concomitent, Google a lansat recent o versiune Android Things, care vizeaza gadgeturile conectate la internet.

Marimea amenzii nu se stie, dar conform legislatiei europene, aceasta poate ajunge la 10% din cifra de afaceri.

Alphabet, holdingul care detine Google, a realizat in 2017 venituri totale de 110,8 miliarde de dolari, astfel ca 10% din cifra de afaceri inseamna cam 11 miliarde de dolari, ceea ce este urias.

Amenda data anul trecut aconta 2,6% din veniturile de 90 de miliarde de dolari ale Alphabet din 2016.

Dar sursele de la Bruxelles sustin ca amenda pentru Android ar urma sa fie mult mai mare. Un procent de 3% din cifra de afaceri ar insemna 3,3 miliarde de dolari, iar un procent de 5% din cifra de afaceri ar insemna 5,54 miliarde de dolari.

Cel mai probabil, Comisia Europeana va forta Google sa faca si o serie de schimbari semnificative in privinta Android. Executivul european ar putea cere Google sa nu mai forteze producatorii de electronice sa instaleze serviciile sale, dar acestia ar putea sa le instaleze in continuare din proprie initiativa, mai ales ca acestea sunt printre cele mai populare din lume.

In Rusia, Google a fost de acord ca utilizatorii sa poata schimba motorul de cautare implicit, iar Google a pierdut cota de piata in fata rivalului local Yandex, care a crescut de la 37% la 48%. Google a platit o amenda in Rusia si a fost de acord cu o serie de conditii.

Potrivit Bloomberg, cea mai vulnerabila aplicatie este Gmail, care ar putea fi inlocuita cu Outlook de la Microsoft. De asemenea, si Google Maps ar avea de furca cu Here Technologies.

YouTube are peste 1,8 miliarde de utilizatori, Gmail a depasit un miliard in anul 2016, la fel si Chrome. Google Maps a depasit acest prag inca din 2014, in vreme ce Android trecuse de 2 miliarde de dispozitive active inca din 2017.

De asemenea, zilnic sunt efectuate 3,5 miliarde de cautari pe Google Search, echivalentul a trei sferturi din total, conform Smart Insight.

Comisia Europeana a amendat deja Google anul trecut si, pe lânga investigatia legata de Android, mai are o investigatie legata de serviciul de publicitate AdSense.

Mai multi oficiali americani au criticat anterior Comisia Europeana din cauza amenzilor date gigantilor americani.

Pe lânga Google, Comisia Europeana a amendat Apple cu 13 miliarde de euro pe motiv ca a beneficiat de ajutor de stat ilegal in Irlanda.

De asemenea, a amendat cu 250 de milioane de euro Amazonpentru ajutoare fisclae primite in Luxemburg si cu alte 50 de milioane de euro Starbucks, in Olanda.

La inceputul acestui an,Qualcom a fost amendat de Comisia Europeana cu un miliard de euro pentru abuz de pozitie dominanta in privinta iPhone, iar in anii trecuti au fost amendati si gigantii Microsoft si Intel.

 


Orasul cu cea mai ridicata crestere a preturilor locuintelor din Romania (22 Jul, 2018)

Rezidentialul autohton continua sa fie caracterizat de un evident paradox: cel mai mare pret mediu pe segmentul apartamentelor este solicitat nu de catre vanzatorii din Capitala, des, punctual vorbind, cele mai scumpe proprietati aici pot fi gasite, ci de cei dintr-un alt mare oras al tarii, potrivit Imobiliare.ro.

Si in 2017, Cluj-Napoca este, fara drept de apel, cea mai „fierbinte“ piata a locuintelor din Romania. Potrivit unui raport de piata realizat de Analize Imobiliare (platforma dezvoltata de Imobiliare.ro), pretentiile proprietarilor din orasul de pe Somes au consemnat un avans de 6% in cel de-al treilea trimestru al anului, pana la 1.410 euro pe metru patrat util – asta in conditiile in care un apartament in Bucuresti a ajuns la o valoare medie de listare de 1.230 de euro pe metru patrat util. De mentionat este ca aceasta este cea mai mare crestere consemnata in randul marilor orase s a doua la nivel national (dupa Slatina, cu un plus de 9%).

Nivelul actual al preturilor apartamentelor clujene este cu 16,6% mai mare decat cel valabil in perioada similara din 2016. Potrivit datelor Analize Imobiliare, in orasul de pe Somes locuintele s-au scumpit cel mai mult in ultimii trei ani, reusnd astfel sa recupereze aproape integral scaderea consemnata pe parcursul recesiunii. Astfel, apartamentele sunt, in medie, cu 46,9% mai scumpe decat in trimestrul al treilea din 2014 s cu doar 1,7% mai ieftine decat in perioada similara din 2008. La o analiza mai detaliata a pietei locale, ies in evidenta discrepantele de pret semnificativ mai mici de la o zona la alta comparativ cu Bucurestiul. In momentul de fata, cele mai mari preturi solicitate de catre vanzatorii din capitala Transilvaniei se gasesc in zona centrala s ultracentrala (1.640 de euro pe metru patrat util), apoi in Plopilor (1.520 de euro pe metru patrat util), in Gheorgheni-Andrei Muresanu (1.500 de euro pe metru patrat util), in Zorilor (1.490 de euro pe metru patrat util), dar s in Marasti-Intre Lacuri-Aurel Vlaicu (1.440 de euro pe metru patrat util). Cele mai accesibile locuinte din Cluj-Napoca sunt insa cele din Floresti (790 de euro pe metru patrat util) s Baciu (950 de euro pe metru patrat util) – cea dintai zona dezvoltandu-se, in ultimii ani, ca un adevarat „cartier-satelit” al orasului. Cresteri pe linie Printre cartierele care au consemnat in trimestrul al treilea cresteri de pret peste media de 6% valabila la nivel de oras se numara Zorilor, cu un avans de 8,6%, zona centrala si cea ultracentrala (+7,3%), Someseni (+7,2%) si Manastur-Borhanci-Campului (+7,1%). Pe de alta parte, cele mai mici variatii de pret au avut loc in Baciu (unde pretentiile vanzatorilor au stagnat in ultimele trei luni), Iris (+2,9%), Plopilor (+3,7%), Grigorescu (+3,9%), dar si in Gheorgheni-Andrei Muresanu (+4,3%). Este semnificativ si  interesant de observat ca in niciunul dintre cartierele clujene nu au fost inregistrate scaderi de pret.


Motivele pentru care BMW a ales Ungaria si nu Romania, pentru noua fabrica de 1 miliard de euro (10 Jul, 2018)

Dupa doi ani de cand Mercedes a decis sa investeasca pentru a doua oara in Ungaria, evitand Romania, a venit si randul BMW sa anunte constructia unei fabrici in tara vecina, nu la noi. Argumentele alegerii sunt aceleasi, acum, ca si in 2016: infrastructura foarte buna si resurse umane calificate.

Pe 30 iulie 2016, Mercedes anunta o noua investitie in Kecskemét (Ungaria), dupa ce in 2012 finalizase prima investitie, iar in Romania s-au creat dezbateri aprinse din cauza ratarii acestei oportunitati. Totalul investitiilor alocate de Mercedes in Kecskemét se ridica, atunci, la doua miliarde de euro, cu toate avantajele create de dezvoltarea respectiva.

Iata ca istoria se repeta si Romania rateaza o noua oportunitate, de data aceasta investitorul fiind BMW, care s-a anuntat – pe 31 iulie 2018 – decizia de a aloca un miliard de euro pentru constructia unei fabrici in Ungaria (la Debrecen), nu in Romania.

„Debrecen este locul ideal pentru ca BMW Group sa isi extinda reteaua de productie. A fost ales in primul rand pentru infrastructura foarte buna, conexiuni logistice adecvate si proximitatea retelei de furnizori exitenti. Personalul calificat din zona locala a fost un alt avantaj cheie”, a mentionat BMW intr-o nota transmisa presei din Romania – care, desigur, a intrebat cum a fost aleasa Ungaria ca destinatie a acestei investitii.


Se resimt efectele noului regulament de protectie a datelor GDPR (26 Jun, 2018)

Câteva site-uri de stiri americane, inclusiv Los Angeles Times si New York Daily News, au inceput sa fie indisponibile pentru cititorii din Uniunea Europeana, dupa intrarea in vigoare a regulilor de protectie a datelor cu caracter personal (GDPR) in 25 mai, relateaza BBC.

„Din pacate, site-ul nostru este momentan indisponibil in cele mai multe tari din Uniunea Europeana. Suntem implicati in solutionarea problemei si ne angajam sa analizam optiunile care sprijina intreaga gama de oferte digitale pe piata UE. Continuam sa identificam solutiile tehnice de conformitate care vor oferi tuturor cititorilor jurnalismul nostru de inalta calitate”, este mesajul pe care cititorii din UE ai stirilor americane il intâmpina la accesarea site-ului Los Angeles Times.

Site-urile afectate sunt cele din cadrul grupurilor media Tronc (caree includ Chicago Tribune, Orlando Sentinel si Baltimore Sun) si Lee Enterprises.

Compania a vândut recent Los Angeles Times si San Diego Union-Tribune miliardarului Patrick Soon-Shiong.
Inainte de intrarea in vigoare a normelor pentru protectia datelor, in 24 mai, numeroase companii online din afara Uniunii Europene au blocat accesul utilizatorilor europeni pentru a evita incalcarea Regulamentului General pentru Protectia Datelor (GDPR), informeaza cotidianul The Guardian. Site-ul Instapaper, detinut de firma americana Pinterest, a anuntat la acea data deconectarea temporara a utilizatorilor europeni. „Ne cerem scuze pentru neplaceri, vom restabili accesul cât mai curând”, a comunicat compania.

Firma Unroll.me, specializata in structurarea continutului in inboxurile e-mailurilor, a anuntat suspendarea serviciilor pentru companiile europene, deoarece nu poate garanta respectarea noilor reglementari europene. „Ne pare foarte rau ca nu mai putem oferi servicii”, le-a transmis firma clientilor europeni.

Si unele site-uri de jocuri online, inclusiv Ragnarok, au oprit accesul utilizatorilor europeni.


Primul startup romanesc este finantat de cel mai important fond de investitii din Dubai (22 Jun, 2018)

The Pole Society este primul startup romanesc care reuseste sa aiba un succes important in cadrul acceleratorului Techstars Dubai. Este vorba despre cel mai important fond de investitii din Dubai, aflat la prima editie. Techstars Dubai se concentreaza in special pe zona de Smart Cities. Prima editie a fost organizata de Techstars in colaborare cu Ginco.

Bogdan Stoica este romanul care a pus bazele startup-ului The Pole Society. Compania sa a reusit sa obtina o finantare foarte importanta din partea celor mai cunoscute grupuri de investitii din Orientul Mijlociu.
Proiectul romanului va incerca sa aduca in prim plan prima retea interconectata la nivel global de ecrane digitale indoor si outdoor. Alaturi de Bogdan Stoica s-au alaturat in acest proiect Sergiu Gruita(fost Media Manager Europe la P&G) si Matei Psatta (fost director Vola.ro si Leo Burnett).

“In momentul de fata ca cifra de afaceri pe anul trecut, actionand mai mult local, e in jur de 200.000 de euro. Anul asta vrem sa crestem de cinci ori sau mai mult. Avem si colegi noi care sa ne ajute sa educam piata de media.”, a precizat Psatta la Wall-Street.


Industria a continuat sa piarda din elan si in luna mai (30 May, 2018)

Scaderea activitatii in industrie s-a produs timp de doua luni la rând: mai puternic in aprilie fata de martie si ceva mai usor in mai fata de aprilie, arata Barometrul industrial pe luna mai 2018, realizat de IRSOP & SNSPA Facultatea de Management.

Potrivit acestuia, de fiecare data, activitatea din industrie s-a redus la aproape toti indicatorii masurati de Barometru. Când indicatorii fluctueaza independent, riscurile pentru industrie sunt in general mici. Dar când majoritatea indicatorilor coboara impreuna apare o situatie care semnaleaza riscuri crescute, avertizeaza realizatorii studiului.
Potrivit lor, pierderea elanului reprezinta un semnal ingrijorator, pentru ca urmeaza lunile de vara când activitatea scade oricum din motive sezoniere, iar recuperarea cresterii pierdute este aproape imposibila. In plus, increderea managerilor a inceput sa se topeasca mai rapid. Asteptarile lor pentru urmatoarele luni au atins nivelul cel mai coborât din acest an.

In fiecare luna, IRSOP si SNSPA intreaba un esantion de manageri daca in firma lor productia, comenzile, stocurile, angajarile si alti parametrii au crescut sau au scazut fata de luna precedenta. Un index bazat pe raportul net dintre raspunsuri semnaleaza expansiune daca trece de 50 de puncte si contractie daca scade sub 50.
Volumul productiei a scazut la 59 de puncte fata de 60 in aprilie si 65 in martie. Cresterea ramâne pozitiva, dar e mai slaba decât in mai 2017, iar o scadere timp de doua luni sugereaza un gol mai substantial la nivelul cererii interne si externe.

Stocurile au inceput sa se goleasca, pe fondul scaderii comenzilor si a productiei. Indicatorul a coborât de la 50 de puncte la 47 in zona de contractie.

Comenzile noi au scazut de la 59 la 58 de puncte. Aparent scaderea e mica dar persistenta ei creeaza riscuri mari. Industria ar putea produce mai putin in lunile care urmeaza. Pe de alta parte, nici un alt factor nu erodeaza increderea managerilor la fel de puternic ca declinul comenzilor.

Comenzile pentru export au scazut mai drastic, de la 55 in aprilie la 52 in mai. Exportatorii au probleme mai mari decât in perioada similara din 2017. Media indicatorului pentru comenzi la export pe primele 5 luni din 2018 este numai 55 fata de 60 in primele 5 luni din anul trecut. Scaderea este destul de alarmanta si poate fi asociata cu incetinirea ratei de crestere si a cererii din zona euro.

Importurile de materii prime au crescut insa de la 57 in aprilie la 61 in mai. Au importat mai mult atât exportatorii cât si non-exportatorii. Dar la exportatori, rata de crestere a fost mai mare. Interesant este si faptul ca indicatorul importurilor este mult mai volatil decât cel al exporturilor, iar abaterea standard este mai mare. In consecinta, pe termen mediu si lung, importurile sunt mai instabile si influentate de un numar mai mare de factori diferiti decât exporturile.

Numarul de angajati a atins pragul de jos al zonei de expansiune – 50 de puncte. Sub 50 incepe contractia. Rezultatul era previzibil, pe baza tiparului din 2016 si 2017. Pe timp de vara, industria disponibilizeaza un numar de salariati din cauza influentelor sezoniere descendente asupra productiei. Daca nu apare un boom de comenzi noi, ne putem astepta ca in perioada iunie-august indicatorul pentru numarul de angajati sa coboare in zona de contractie, sub 50 de puncte.

Costurile de productie ramân in continuare o amenintare pentru industrie. Indicatorul s-a situat in mai la 69 de puncte in zona de crestere, cu 1 punct mai putin decât in aprilie. Dar media costurilor pe primele 5 luni din 2018 a fost mai mare decât anul trecut intre ianuarie si mai – 71 fata de 67 de puncte.

Preturile incasate de firme au crescut usor de la 60 in aprilie la 61 in mai. O tendinta de crestere a preturilor, in conditii de scadere a comenzilor si a productiei ar putea semnala un efect de inflatie.

Indexul de optimism al managerilor a scazut de la 66 in aprilie la 63 in mai. Valoarea indexului rezulta din agregarea asteptarilor distincte ale managerilor privind cererea, productia si incasarile viitoare.

Increderea managerilor s-a redus cel mai mult la capitolele comenzi interne si externe, volumul productiei si importurile de materii prime. Scaderea efectiva a activitatii in mai fata de aprilie, insotita si de scaderea asteptarilor viitoare ale managerilor sugereaza ca sunt putine sanse sa vedem un reviriment spectaculos in lunile care urmeaza.


Crestere economica versus saracie (16 Apr, 2018)

Creșterea economica a României nu a dus la reducerea saraciei, susțin experții Bancii Mondiale. Deși țara noastra a avut a doua cea mai rapida creștere economica din Europa, acest lucru nu s-a tradus in reducerea saraciei. Potrivit raportului Bancii Mondiale, 70 la suta dintre cei saraci traiesc in zonele rurale.

Raportul Bancii Mondiale arata ca problema incluziunii este predominant o constanta rurala, relateaza Mediafax. Mai mult, datele Eurostat indica faptul ca desi economia Romaniei creste nivelul saraciei ramane ridicat.

„Aproximativ 45% din populatia tarii se afla in zonele rurale, unde saracia este cu 20 de puncte procentuale mai mare decât in zonele urbane. Aceasta dualitate puternica este manifestata prin oportunitati inegale si un acces inegal la piete, fapt ce nu se mai intâmpla in niciuna dintre tarile Uniunii Europene”, se precizeaza in documentul elaborat de Banca Mondiala.

Raportul indica faptul ca 900.000 de oameni, adica 4,5 la suta din populație, traiesc in saracie extrema in zone marginalizate din România. 3,2 la suta dintre aceștia locuiesc in mediul urban, iar 6,2 la suta in mediul rural.
„Zonele marginalizate sunt, prin definitie, domenii care combina capitalul uman scazut, somajul ridicat si locuintele necorespunzatoare. Aceste zone sufera de o combinatie de strazi murdare sau inexistente, concentratia de gospodarii aflate in saracie extrema, niveluri foarte scazute de educatie, sanatate precara, mame adolescente, un numar mare de copii, scoli de slaba calitate si/sau scoli segregate si o rata inalta de infractionalitate in rândurile minorilor”, se arata in raport.

Autorii raportului susțin ca „serviciile publice lipsesc sau sunt de slaba calitate, iar persoanele din comunitatile marginalizate au putine oportunitati de a obtine o educatie mai buna sau un loc de munca decent”
Experții Bancii Mondiale susțin ca saracia și degradarea materiala a romilor a scazut, insa ramâne la nivel ridicat in cartierele marginașe.

„Conform Studiului EU-MIDIS II: European Union minorities and discrimination, ponderea romilor expusi riscului saraciei a fost de 70% in 2016, in scadere de la 84% in 2011. Cu toate acestea, diferenta fata de media nationala de 25% ramâne substantiala. Saracia veniturilor printre romi se coreleaza puternic cu concentrarea rezidentiala, adica nivelurile saraciei sunt mai mult pronuntate in cartiere unde toti sau majoritatea locuitorilor sunt romi. In mod surprinzator, 68% dintre romi raporteaza traind in astfel de cartiere segregate”, arata documentul.

Potrivit sursei citate, aproape o treime dintre romi traiesc in gospodarii care „experimenteaza foamea”.
„Inegalitatea are un efect profund asupra copiilor, impiedicând mobilitatea economica si cea a tarii, cu potential de crestere pe termen lung. Circa 4 din 10 copii români sunt saraci, numarul fiind cel mai mare din UE”, se mai arata in raportul citat.

Cercetarea Bancii Mondiale mai arata ca un alt factor de impiedicare a incluziunii sociale si de reducere a saraciei este reprezentat de constrângeri, in ciuda cresterii economice.


Numarul firmelor cu capital strain nou infiintate a crescut (09 Apr, 2018)

Numarul firmelor cu capital strain nou infiintate a crescut in primul trimestru cu 4,6%, comparativ cu perioada similara a anului precedent, la 1.388 unitati, reiese din datele Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC).
Cele 1.388 de societati noi aveau un capital social subscris in suma totala de peste 13,9 milioane dolari, in crestere cu 45% comparativ cu ianuarie – martie 2016, potrivit Agerpres.

Romania a inregistrat, in 2016, cel mai slab an din ultimii 18 in privinta firmelor cu capital strain nou infiintate. Astfel, anul trecut au fost infiintate 5.348 de astfel de firme, in scadere de la 5.831 unitati, in 2015. Dupa 1991, cele mai multe societati au fost infiintate in anul 2007, cand au fost inregistrate peste 15.000 de astfel de firme. La polul opus, cele mai putine au fost in anul 1995, respectiv 3.400.

Valoarea totala a capitalului social al celor 5.348 firme se ridica la 40 milioane dolari, cu 1,4% peste 2015.
In perioada 1991 – 2016, au fost infiintate 209.814 de societati cu participare straina la capital, valoarea totala a capitalului social subscris fiind de peste 44,8 miliarde de euro.

Din cele 209.814 firme, 43.627 firme au capital italian, dar cea mai mare valoare a capitalului social este a societatilor olandeze, respectiv 8,71 miliarde de euro, in aproximativ 4.919 firme.


Ion Tiriac a cumparat un domeniu istoric care costa o avere (29 Mar, 2018)

Fostul tenismen Ion Tiriac (78 de ani) a cumparat o vila monument istoric din Italia cu opt milioane de euro, potrivit publicatiei Il Tirreno.

Domeniul Cortevecchia din comuna Semproniano, Toscana – din centrul Italiei, a trecut din proprietatea Montanari in cea a unei companii in care apare numele lui Ion Tiriac.

„Speram ca Cortevecchia sa aiba cu Tiriac aceeasi splendoare si centralitate avute de-a lungul secolelor“, a declarat primarul Miranda Brugi.

Proprietatea a fost scoasa la licitatie in septembrie anul trecut la un pret de baza de 8,16 mil. euro. Domeniul are o suprafata de 2.250 de hectare si se extinde in doua localitati: Semproniano si Castell`Azzara. Este formata din sute de alte proprietati, de la cladiri la terenuri. Acum domeniul trece printr-un proces complex de restaurare.
Ferma proprietatii italiene a inceput sa fie, din nou, populata cu vaci, iar domeniul de vânatoare este functional. Istoria domeniului merge in urma pâna in era etrusca.

Ion Tiriac a fost desemnat de revista Capital cel mai bogat român in ultima editie a Top 300 Capital, cu o avere estimata la 1,7 – 1,8 mld. euro. Principalele sale activitati sunt in domeniile auto, asigurari, energie si sport.