Diferențele dintre marca individuală, marca colectivă și marca de certificare(oct. 20, 2025)

În dreptul mărcilor, alegerea formei potrivite de protecție este esențială pentru o strategie eficientă de proprietate intelectuală.
Deși în practică termenul „marcă” este folosit generic, legea distinge între mai multe tipuri de mărci, fiecare cu rol și regim juridic diferit: marca individuală, marca colectivă și marca de certificare.

1. Marca individuală – forma cea mai frecventă de protecție

Scopul:
Identificarea produselor sau serviciilor unui singur titular și distingerea lor de cele ale altor operatori economici.

Titularul:
Poate fi orice persoană fizică sau juridică – de regulă, o firmă, un antreprenor individual sau o organizație.

Utilizarea:
Marca individuală se folosește exclusiv de către titularul înregistrării (sau cu acordul acestuia, prin licență).
Exemplu: marca „Dumitrescu & Asociații” folosită pentru servicii de consultanță juridică și de proprietate intelectuală este o marcă individuală.

Funcția principală:
Garanția originii comerciale – consumatorul recunoaște proveniența produsului sau serviciului dintr-o anumită sursă.

Avantaje:

Protecție clară asupra semnului distinctiv (nume, logo, slogan etc.);

Control total al titularului asupra utilizării;

Poate fi licențiată sau cesionată liber.

Limitări:

Nu poate fi folosită în comun de mai mulți operatori independenți;

Nu atestă calitatea produselor, ci doar originea lor.

2. Marca colectivă – semn comun pentru membrii unei asociații

Scopul:
Distingerea produselor sau serviciilor membrilor unei asociații de cele ale altor operatori economici.
Nu servește unei singure entități comerciale, ci unui grup organizat de membri care respectă aceleași reguli de utilizare.

Titularul:
O asociație de producători, comercianți sau prestatori de servicii (de exemplu, o cooperativă sau o asociație profesională).

Utilizarea:
Dreptul de folosire nu aparține titularului (asociației) ca atare, ci membrilor acesteia, în baza unui regulament de utilizare depus la OSIM la momentul înregistrării.
Acest regulament stabilește:

condițiile de aderare și de folosire a mărcii;

cerințele de calitate;

sancțiunile aplicabile membrilor care nu respectă regulile.

Funcția principală:
Garanția apartenenței – indică faptul că produsele sau serviciile provin de la un membru al unei organizații care împărtășește aceleași standarde.

Exemplu:
Marca colectivă „Asociația Crescătorilor de Ovine din Banat” ar putea fi folosită de membrii acestei asociații pentru a identifica produsele proprii (lapte, brânză, carne) ca aparținând grupului, dar fiecare fermier rămâne independent juridic.

Avantaje:

Consolidarea identității comune a unei regiuni sau grup profesional;

Creșterea încrederii consumatorilor prin reguli clare de calitate;

Promovarea produselor locale sub un brand comun.

Limitări:

Poate fi folosită doar de membrii organizației;

Necesită gestionare atentă și actualizare periodică a regulamentului de utilizare.

3. Marca de certificare – garanție a calității, nu a originii

Scopul:
Certificarea faptului că produsele sau serviciile respectă anumite standarde de calitate, metodă de fabricație sau proveniență geografică.

Titularul:
O persoană juridică independentă de producători sau comercianți, de regulă un organism de certificare, o asociație profesională sau o instituție publică.
Titularul nu trebuie să desfășoare activități concurente cu cei care folosesc marca.

Utilizarea:
Marca de certificare este folosită de alți operatori economici, care au obținut dreptul de utilizare după ce au fost verificați de titularul mărcii.
Este însoțită obligatoriu de un regulament de certificare, ce descrie criteriile tehnice și procedura de acordare/retragere a dreptului de utilizare.

Funcția principală:
Garanția calității – transmite consumatorului faptul că produsul sau serviciul a fost verificat și corespunde unor standarde prestabilite.

Exemple:

Marca de certificare „Fairtrade”, care confirmă respectarea principiilor comerțului echitabil;

Marca „Organic EU” pentru produsele ecologice;

În România, pot exista mărci de certificare pentru produse tradiționale sau cu specific regional.

Avantaje:

Crește încrederea consumatorilor printr-un sistem de verificare independent;

Sprijină producătorii serioși care respectă standarde ridicate;

Poate fi un instrument de marketing puternic, mai ales în domeniul alimentar și turistic.

Limitări:

Proces mai complex de înregistrare;

Necesită structuri clare de control și audit;

Titularul nu poate folosi marca pentru propriile produse.

5. Concluzie

Alegerea tipului potrivit de marcă depinde de scopul protecției și de modul de utilizare:

Pentru o afacere individuală, marca individuală este cea mai potrivită;

Pentru grupuri de producători sau asociații, marca colectivă oferă identitate comună și protecție uniformă;

Pentru organisme care doresc să garanteze calitatea sau originea, marca de certificare este instrumentul ideal.

6. Consultanță specializată în proprietate intelectuală

Echipa Dumitrescu & Asociații oferă consultanță completă în domeniul înregistrării și administrării mărcilor, inclusiv:

alegerea tipului optim de marcă;

redactarea regulamentelor de utilizare;

reprezentare în fața OSIM și EUIPO;

monitorizarea mărcilor și apărarea drepturilor de proprietate intelectuală.

Pentru informații suplimentare, contactati-ne la [email protected]